Și cum să nu mă bucur
dacă sufletu-mi plânge
ca o boabă de strugur
am și lumina în sânge
Dacă sufletu-mi plânge
Dumnezeu este plecat
n-a rămas niciun înger
la mine Doamne în sat
Dumnezeu este plecat
ca o boabă de strugur
n-a rămas niciun bărbat
n-am cum să mă bucur
Numai sufletu-mi plânge
în formă Doamne de înger
Costel Zăgan, CEZEISME II
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu