Fulgi ce nu mai vor săcadă
aerul imensă plasă de azur
e frig am un ochi de zăpadă
vino ca o ninsoare împrejur
Și parcă-ar ninge muzical
pe rugul pregătit să doară
și ca un fulg eu urc la deal
și tu ai vrea să stingi o seară
Întind mâna și lumea ia foc
incendiind zăpada cu văpăi
din coate de frig îmi fac loc
topit de lumina ochilor tăi
Vântul duce lumina pe cuprins
surâsul se-aprinde-n dimineață
numai bătaia ta de inimă a nins
îngerul și-a luxat umbra pe gheață
Costel Zăgan, RUGUL EMOTIV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu