marți, 29 septembrie 2020

UN ANIMAL ÎNCĂRCAT CU LACRIMI

 Imaginația zbârnie ca o bobină

talentul răsuflă din greu

trupul lumânarea ce dă lumină

se ceartă cu întunericul meu


Talentul răsuflă din greu

cine zău să-l recunoască

cine a zis să fii Dumnezeu

tu mai râios ca o broască


Cine vai să te recunoască

tu lumânare ce dai lumină 

soarele o ponosită bască

imaginația arde o bobină


Talentul răsuflă din greu


ți-ai cheltuit ultimul leu


Costel Zăgan, CEZEISME II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

MARIA ANEGROAIE

 SINGURĂTATE DE ÎNGER Ani și ani petrecuți într-o singurătate de înger într-o cameră unde obscuritatea nu s-a pierdut într-un cearcăn de tri...