marți, 29 septembrie 2020

POEMUL CEL MAI SINGUR DIN LUME

 Frunza mă mai vizitează

atât a mai rămas din tine

copacul are umbra trează

și amintiri roi de albine


Atât a mai rămas din tine

s-a dus și raiul hăt în cer

și n-am ce face-ți pare bine

în loc de cord ai frigider


S-a dus și raiul hăt în cer

copacul are umbra trează

doar amintirile mai



pier

când frunza mă vizitează


Atât a mai rămas din tine

poemul ăsta cu suspine


Costel Zăgan, Cezeisme II

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

COSTEL ZĂGAN

  Mâinile se roagă mângâind, iubito Despre tine înfloreşte teiul despre sânii tăi în floare ceru-mbracă-n stele cheiul valul mării rău mă do...